iscălit
română
Etimologie
Din a (se) iscăli.
Pronunție
- AFI: /is.kə'lit/
Substantiv
| Declinarea substantivului iscălit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | iscălit | iscălite |
| Articulat | iscălitul | iscălitele |
| Genitiv-Dativ | iscălitului | iscălitelor |
| Vocativ | iscălitule | iscălitelor |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a (se) iscăli.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului iscălit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | iscălit | iscăliți |
| Feminin | iscălită | iscălite |
| Neutru | iscălit | iscălite |
- (despre texte, documente, acte) care poartă iscălitura autorului sau emitentului.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- clișați
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.