interogativ
română
Etimologie
Din franceză interrogatif.
Pronunție
- AFI: /in.te.ro.ga'tiv/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului interogativ | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | interogativ | interogativi |
| Feminin | interogativă | interogative |
| Neutru | interogativ | interogative |
- care exprimă o întrebare; întrebător.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.