infatua

română

Etimologie

Din franceză infatuer.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) infatua
Infinitiv a (se) infatua
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) infatuez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) infatueze
Participiu infatuat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) înfumura, a (se) îngâmfa.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.