indistinct

română

Etimologie

Din franceză indistinct < latină indistinctus.

Pronunție

  • AFI: /in.dis'tinkt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
indistinct
Singular Plural
Masculin indistinct indistincți
Feminin indistinctă indistincte
Neutru indistinct indistincte
  1. (livr.) care nu se poate distinge bine, care este neclar.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.