indecent

română

Etimologie

Din franceză indécent < latină indecens, indecentis.

Pronunție

  • AFI: /in.deˈʧent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
indecent
Singular Plural
Masculin indecent indecenți
Feminin indecentă indecente
Neutru indecent indecente
  1. care calcă sau contrazice legile decenței; lipsit de pudoare; necuviincios, nerușinat, impudic, licențios.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.