inculpa
română
Etimologie
Din franceză inculper < latină inculpare.
Pronunție
- AFI: /in.kul'pa/
Verb
| Conjugarea verbului inculpa | |
| Infinitiv | a inculpa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
inculp |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să inculpe |
| Participiu | inculpat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a învinui, a acuza pe cineva (în fața unei instanțe judecătorești).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.