inapetență

română

Etimologie

Din franceză inappétence.

Pronunție

  • AFI: /i.na.pe'ten.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
inapetență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ inapetență invariabil
Articulat inapetența invariabil
Genitiv-Dativ inapetenței invariabil
Vocativ inapetență invariabil
  1. lipsă de poftă de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc.; anorexie.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.