humui

română

Etimologie

Din humă + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /hu.mu'i/


Verb


Conjugarea verbului
humui
Infinitiv a humui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 humuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să humuiască
Participiu humuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a unge, a lipi, a da cu humă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.