hoțoman

română

Etimologie

Din hoț + sufixul -oman.

Pronunție

  • AFI: /ho.ʦo'man/


Substantiv


Declinarea substantivului
hoțoman
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hoțoman hoțomani
Articulat hoțomanul hoțomanii
Genitiv-Dativ hoțomanului hoțomanilor
Vocativ hoțomanule hoțomanilor
  1. augmentativ al lui hoț.
  2. om ticălos, șarlatan.
  3. (fam.) om ștrengar, șmecher, poznaș.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.