hibă

română

Etimologie

Din maghiară hiba.

Pronunție

  • AFI: /'hi.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
hibă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hibă hibe
Articulat hiba hibele
Genitiv-Dativ hibei hibelor
Vocativ hibă hibelor
  1. (reg.) defect, cusur.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.