haidău

română

Etimologie

Din maghiară hajtó „mânător, gonaci”.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
haidău
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ haidău haidăi
Articulat haidăul haidăii
Genitiv-Dativ haidăului haidăilor
Vocativ haidăule haidăilor
  1. (reg.) păzitor de vite (mari).
  2. haidamac.
  3. (art.) dans fecioresc dint-un ciclu de dansuri populare românești răspândite în jurul Aiudului, cu mișcare moderată; melodie după care se execută acest dans.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.