habitat

română

Etimologie

Din franceză habitat.

Pronunție

  • AFI: /ha.bi'tat/


Substantiv


Declinarea substantivului
habitat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ habitat habitate
Articulat habitatul habitatele
Genitiv-Dativ habitatului habitatelor
Vocativ habitatule habitatelor
  1. suprafață locuită de o populație, de o specie de plante sau de animale; biotop.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.