hârbuț

română

Etimologie

Din hârb + sufixul -uț.

Pronunție

  • AFI: /hɨr'buʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
hârbuț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hârbuț hârbuțe
Articulat hârbuțul hârbuțele
Genitiv-Dativ hârbuțului hârbuțelor
Vocativ hârbuțule hârbuțelor
  1. (rar) diminutiv al lui hârb.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.