goniță

română

Etimologie

Din a goni + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /'go.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
goniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ goniță gonițe
Articulat gonița gonițele
Genitiv-Dativ goniței gonițelor
Vocativ goniță gonițelor
  1. insectă coleopteră cu aripile negre și abdomenul galben, care înoată învârtindu-se foarte repede la suprafața apei (Gyrinus natator).


Traduceri

Anagrame

  • gitano

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.