girafa

Vezi și : Girafa, girafă, ĝirafa

română

Etimologie

Din girafă.

Pronunție

  • AFI: /ʤiˈra.fa/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru girafă.




catalană

(català)

Etimologie

Din arabă زَرَافَة (zarāfa), care provine din persană زرناپا (zurnāpā); compus din زرنا (zurnā, „zurnă, fluier”) + پا (pā, „picior”).

Confer spaniolă jirafa.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /d͡ʒiˈɾa.fa/
  • (central, oriental) AFI: /ʒiˈɾa.fə/


Substantiv

girafa f., girafes pl.

  1. (zool.) girafă
  2. (tehn.) girafă

Cuvinte derivate

  • giràfid

Vezi și

  • ocapi

Referințe




interlingua

(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

girafa

  1. girafă (mamifer)




occitană

(occitan)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

girafa

  1. girafă (mamifer)




piemonteză

(Piemontèis)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

girafa

  1. girafă (mamifer)




portugheză

(português)

Etimologie

Din arabă الزرافة (zarâfa), prin italiană giraffa.

Pronunție

  • AFI: /ʒi'ɾa.fɐ/


Substantiv

girafa f., girafas pl.

  1. girafă
  2. (pop.) persoană înaltă și slabă, girafă
  3. (p. ext.) suport de microfon, girafă

Sinonime

  • 1: (înv.) camelopárdale

Referințe




venețiană

(vèneto)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

girafa

  1. girafă (mamifer)
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.