gentilom

română

Etimologie

Din franceză gentilhomme.

Pronunție

  • AFI: /ʤen.ti'lom/


Substantiv


Declinarea substantivului
gentilom
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gentilom gentilomi
Articulat gentilomul gentilomii
Genitiv-Dativ gentilomului gentilomilor
Vocativ gentilomule gentilomilor
  1. (în societatea feudală apuseană) nobil, aristocrat.
  2. (fig.) om cu comportări alese, ireproșabile.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.