găurire
română
Etimologie
Din a găuri.
Pronunție
- AFI: /gə.u'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului găurire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | găurire | găuriri |
| Articulat | găurirea | găuririle |
| Genitiv-Dativ | găuririi | găuririlor |
| Vocativ | găurire | găuririlor |
- acțiunea de a (se) găuri și rezultatul ei; găurit.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.