găselniță

română

Etimologie

Din bulgară гъсeниц (găsenica) „omidă” (după derivatele în -eлницъ (-elniță)).

Pronunție

  • AFI: /gə'sel.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
găselniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ găselniță găselnițe
Articulat găselnița găselnițele
Genitiv-Dativ găselniței găselnițelor
Vocativ găselniță găselnițelor
  1. fluture mic, de culoare roșie-cenușie cu cercuri albe, ale cărui larve rod fagurii de miere; molia-stupilor (Galleria melonella).


Traduceri

Etimologie

Din a găsi + sufixul -elniță.

Pronunție

  • AFI: /gə'sel.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
găselniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ găselniță găselnițe
Articulat găselnița găselnițele
Genitiv-Dativ găselniței găselnițelor
Vocativ găselniță găselnițelor
  1. (fam.) situație de efect găsită și exploatată de cineva (într-o operă literară, de critică etc.).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.