furătură

română

Etimologie

Din a fura + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /fu.rə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
furătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ furătură furături
Articulat furătura furăturile
Genitiv-Dativ furăturii furăturilor
Vocativ furătură furăturilor
  1. (rar) furt, furtișag.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.