frutto

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină fructus < frui.

Pronunție

  • AFI: /'frutto/


Substantiv

frutto m., frutti pl.

  1. fruct
  2. recoltă
  3. (fig.) produs, profit

Cuvinte derivate

  • frutta
  • fruttato
  • frutteto
  • frutticolo
  • fruttidoro
  • fruttiera
  • fruttifero
  • fruttificare
  • fruttosio
  • fruttuoso

Cuvinte compuse

  • albero da frutto
  • frutto dell'amore
  • frutto della passione
  • frutto di bosco
  • frutto di mare
  • frutto falso

Expresii

  • il frutto va colto quand'è maturo
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.