frapa

română

Etimologie

Din franceză frapper.

Pronunție

  • AFI: /fra'pa/


Verb


Conjugarea verbului
frapa
Infinitiv a frapa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 frapez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să frapeze
Participiu frapat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a se impune atenției cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, a bate la ochi.
  2. (v.tranz.) a răci șampania sau alte băuturi alcoolice cu ajutorul gheții.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.