fon
română
Etimologie
Din franceză phone.
Pronunție
- AFI: /fon/
Substantiv
| Declinarea substantivului fon | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fon | foni |
| Articulat | fonul | fonii |
| Genitiv-Dativ | fonului | fonilor |
| Vocativ | fonule | fonilor |
- (fiz.) unitate de măsură pentru nivelul de intensitate al unui sunet, apreciat după senzația auditivă pe care o produce acesta.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.