foileta

română

Etimologie

Din franceză feuilleter (după foaie).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
foileta
Infinitiv a foileta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 foiletez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să foileteze
Participiu foiletat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a răsfoi, a frunzări.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.