flirta
română
Etimologie
Din franceză flirter.
Pronunție
- AFI: /flir'ta/
Verb
| Conjugarea verbului flirta | |
| Infinitiv | a flirta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
flirtez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să flirteze |
| Participiu | flirtat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) a fi în flirt cu cineva.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.