fleancă

română

Variante

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ˈfle̯an.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fleancă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fleancă flenci
Articulat fleanca flencile
Genitiv-Dativ flencii flencilor
Vocativ fleancă flencilor
  1. (fam.; depr.) gură (ca organ al vorbirii).

Cuvinte derivate

Expresii

  • Tine-ți (sau închide-ți, tacă-ți) fleanca! = taci! nu mai vorbi fără socoteală!


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.