flăcăuan

română

Etimologie

Din flăcău + sufixul -an.

Pronunție

  • AFI: /flə.kəˈwan/


Substantiv


Declinarea substantivului
flăcăuan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ flăcăuan flăcăuani
Articulat flăcăuanul flăcăuanii
Genitiv-Dativ flăcăuanului flăcăuanilor
Vocativ flăcăuanule flăcăuanilor
  1. (reg.) flăcăiandru.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.