flăcăiandru
română
Variante
Etimologie
Din flăcău + sufixul -andru.
Pronunție
- AFI: /flə.kəˈjan.dru/
Substantiv
| Declinarea substantivului flăcăiandru | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | flăcăiandru | flăcăiandri |
| Articulat | flăcăiandrul | flăcăiandrii |
| Genitiv-Dativ | flăcăiandrului | flăcăiandrilor |
| Vocativ | flăcăiandrule | flăcăiandrilor |
- flăcău mai tânăr; adolescent, flăcăuan.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.