fisură

română

Etimologie

Din franceză fissure < latină fissura.

Pronunție

  • AFI: /fi'su.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fisură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fisură fisuri
Articulat fisura fisurile
Genitiv-Dativ fisurii fisurilor
Vocativ fisură fisurilor
  1. crăpătură îngustă, plesnitură la suprafața sau în interiorul unui corp solid (metal, beton, aliaj, piatră, os etc.).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.