fierea-pământului
română
Etimologie
Din fierea + pământului.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Cuvânt compus
- (bot.) (Erythraea centaurium sau Centaurium erythraea) plantă erbacee medicinală cu flori roșietice, rar albe, cu gust amar.
- (bot.) (Marchantia polymorpha) plantă erbacee inferioară, cu talul târâtor, având pe partea inferioară rudimente de frunză.
Sinonime
- 1: (bot.) potroacă, țintaură, (reg.) cintoaie, frigor, frigurică, ghințură, ghințurea, potrocea, potrocuță, scăunel, scânteiuță, taulă, buruiană-de-friguri, cocoșei-de-grădină (pl.), crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, săfindei-de-câmp (pl.)
Traduceri
plantă; floare (Erythraea centaurium sau Centaurium erythraea)
|
|
plantă (Marchantia polymorpha)
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Link-uri externe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.