fermecătorie

română

Etimologie

Din fermecător + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /fer.me.kə.to'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
fermecătorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fermecătorie fermecătorii
Articulat fermecătoria fermecătoriile
Genitiv-Dativ fermecătoriei fermecătoriilor
Vocativ fermecătorie fermecătoriilor
  1. (pop.) faptul de a face farmece sau vrăji; îndeletnicirea celui care face vrăji; vrăjitorie, vrajă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.