fűz

Vezi și : fuz

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din proto-fino-ugrică.

Pronunție

  • AFI: /'fyːz/


Verb

  1. a uni, a împreuna, a lega (dantelă, șiret etc.)

Cuvinte derivate

  • füzet
  • füzér
  • fűzés
  • fűző
  • fűződik

Cuvinte compuse

  • befűz
  • felfűz
  • hozzáfűz
  • kifűz
  • megfűz
  • összefűz


Substantiv

fűz, pl. füzek

  1. (bot.) salcie

Sinonime

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.