făraș

română

Variante

Etimologie

Din turcă faraș.

Pronunție

  • AFI: /fəˈraʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
făraș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ făraș fărașe
Articulat fărașul fărașele
Genitiv-Dativ fărașului fărașelor
Vocativ fărașule fărașelor
  1. obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.