fărâmițat
română
Etimologie
Din a (se) fărâmița.
Pronunție
- AFI: /fə.rɨ.mi'ʦat/
Substantiv
| Declinarea substantivului fărâmițat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fărâmițat | fărâmițate |
| Articulat | fărâmițatul | fărâmițatele |
| Genitiv-Dativ | fărâmițatului | fărâmițatelor |
| Vocativ | fărâmițatule | fărâmițatelor |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a (se) fărâmița.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului fărâmițat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | fărâmițat | fărâmițați |
| Feminin | fărâmițată | fărâmițate |
| Neutru | fărâmițat | fărâmițate |
- care s-a prefăcut în fărâmițe, care s-a sfărâmat în componente foarte mici.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.