făptuitor

română

Etimologie

Din a făptui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /fəp.tu.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
făptuitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ făptuitor făptuitori
Articulat făptuitorul făptuitorii
Genitiv-Dativ făptuitorului făptuitorilor
Vocativ făptuitorule făptuitorilor
  1. făptaș.
  2. (rar) persoană care făptuiește, realizează ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.