expectora

română

Etimologie

Din franceză expectorer < latină expectorare.

Pronunție

  • AFI: /eks.pek.to'ra/


Verb


Conjugarea verbului
expectora
Infinitiv a expectora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 expectorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să expectoreze
Participiu expectorat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a elimina prin tuse, a da afară pe gură mucozitățile, flegma care se formează pe căile respiratorii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.