exclamare
română
Etimologie
Din a exclama.
Pronunție
- AFI: /eks.kla'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului exclamare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | exclamare | exclamări |
| Articulat | exclamarea | exclamările |
| Genitiv-Dativ | exclamării | exclamărilor |
| Vocativ | exclamare | exclamărilor |
- acțiunea de a exclama și rezultatul ei; exclamație.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.