exalta

română

Etimologie

Din franceză exalter < latină exaltare.

Pronunție

  • AFI: /ek.sal'ta/


Verb


Conjugarea verbului
exalta
Infinitiv a exalta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 exalt
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să exalte
Participiu exaltat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) înflăcăra peste măsură; a (se) entuziasma.
  2. (v.tranz.) (rar) a slăvi, a proslăvi, a glorifica.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

  • exalat

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.