estet

română

Etimologie

Din franceză esthète.

Pronunție

  • AFI: /es'tet/


Substantiv


Declinarea substantivului
estet
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ estet esteți
Articulat estetul esteții
Genitiv-Dativ estetului esteților
Vocativ estetule esteților
  1. persoană care aderă la concepțiile estetismului, adept al estetismului; estetizant.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.