eriçó

Vezi și : Erico, Érico

catalană

(català)

Etimologie

Din occitană veche, care provine din latină populară *ērīciō, ērīciōnem < latină ēricius („arici”). Confer occitană eriçon, franceză hérisson și retoromană erizun.

Alternativ, din forma mai veche *eriç (confer occitană eriç, occitană veche aritz, italiană riccio, română arici și spaniolă erizo) cu sufixul -ó.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /e.ɾiˈso/
  • (central, oriental) AFI: /ə.ɾiˈso/


Substantiv

eriçó m., eriçons pl.

  1. (zool.) arici

Cuvinte derivate

  • eriçar
  • eriçarse
  • eriçat

Cuvinte compuse

  • eriçó d'artilleria
  • eriçó de mar
  • eriçó groc

Expresii

  • com un eriçó
  • ésser un eriçó

Vezi și

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.