epos

română

Etimologie

Din germană Epos.

Pronunție

  • AFI: /eˈpos/


Substantiv


Declinarea substantivului
epos
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ epos eposuri
Articulat eposul eposurile
Genitiv-Dativ eposului eposurilor
Vocativ eposule eposurilor
  1. (livr.) epopee.
  2. povestire.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.