epimonă
română
Etimologie
Din franceză épimone.
Pronunție
- AFI: /e.piˈmo.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului epimonă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | epimonă | epimone |
| Articulat | epimona | epimonele |
| Genitiv-Dativ | epimonei | epimonelor |
| Vocativ | epimonă | epimonelor |
- (lit.) comorație.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.