elma

Vezi și : Elma

turcă

(Türkçe)

Etimologie

Din turca veche almıla < proto-turcică.

Pronunție

  • AFI: /ɛlmɑ/


Substantiv

elma, pl. elmalar

  1. (bot.) măr
  2. (fruct) măr

Cuvinte compuse

  • elma suyu

Expresii

  • elmayı soy da ye, armudu say da ye
  • elmayı çayıra, armudu bayıra
  • hatır alma bir elma
  • yarım elma, gönül alma

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.