electrolit

română

Etimologie

Din franceză électrolyte.

Pronunție

  • AFI: /e.lek.tro'lit/


Substantiv


Declinarea substantivului
electrolit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ electrolit electroliți
Articulat electrolitul electroliții
Genitiv-Dativ electrolitului electroliților
Vocativ electrolitule electroliților
  1. compus chimic care, prin dizolvare sau prin topire, se disociază, scindându-se în ioni, și care conduce curentul electric prin transportul acestor ioni.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.