econom
română
Etimologie
Din franceză économe.
Pronunție
- AFI: /e.ko'nom/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului econom | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | econom | economi |
| Feminin | econoamă | econoame |
| Neutru | econom | econoame |
- care face economii, care cheltuiește cu cumpătare; strângător, adunător, cumpătat.
- (peior.) zgârcit.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului econom | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | econom | economi |
| Articulat | economul | economii |
| Genitiv-Dativ | economului | economilor |
| Vocativ | economule | economilor |
- (în trecut) persoană însărcinată cu administrarea unei instituții, a averii cuiva etc.; administrator.
- îngrijitor al veniturilor unei mănăstiri.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.