econoamă

română

Etimologie

Din econom.

Pronunție

  • AFI: /e.ko'no̯a.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
econoamă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ econoamă econoame
Articulat econoama econoamele
Genitiv-Dativ econoamei econoamelor
Vocativ econoamo econoamelor
  1. (în trecut) persoană însărcinată cu administrarea unei instituții, a averii cuiva etc.; administratoare.
  2. îngrijitoare a veniturilor unei mănăstiri.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.