drumeție

română

Etimologie

Din drumeț + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /dru.me'ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
drumeție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drumeție drumeții
Articulat drumeția drumețiile
Genitiv-Dativ drumeției drumețiilor
Vocativ drumeție drumețiilor
  1. călătorie (făcută pe jos); excursie, turism.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.