dreptace

română

Etimologie

Din dreptaci.

Pronunție

  • AFI: /drep'ta.ʧe/


Substantiv


Declinarea substantivului
dreptace
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dreptace dreptace
Articulat dreptacea dreptacele
Genitiv-Dativ dreptacei dreptacelor
Vocativ dreptaceo dreptacelor
  1. persoană predispusă din naștere să scrie, să lucreze etc. numai cu dreapta.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.