dorința

Vezi și : dorință

română

Etimologie

Din dorință.

Pronunție

  • AFI: /doˈrinʦa/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru dorință.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.