dominanță
română
Etimologie
Din franceză dominance.
Pronunție
- AFI: /do.mi'nan.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului dominanță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dominanță | dominanțe |
| Articulat | dominanța | dominanțele |
| Genitiv-Dativ | dominanței | dominanțelor |
| Vocativ | dominanță | dominanțelor |
- însușirea de a fi dominant; preponderență.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.