doctora

Vezi și : doctorá, doctorà, doctoră

română

Etimologie

Din doctoră.

Pronunție

  • AFI: /ˈdok.to.ra/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru doctoră.




catalană

(català)

Etimologie

Din doctorar.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /dokˈto.ɾa/
  • (central) AFI: /dukˈto.ɾə/
  • (oriental) AFI: /dokˈto.ɾə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru doctorar.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru doctorar.




latină

(Latina)

Etimologie

Din doctōrō.

Pronunție

  • AFI: /dokˈtoː.raː/


Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la prezent activ imperativ pentru doctōrō.




spaniolă

(español)

Etimologie

Din doctor („doctor”).

Pronunție

  • AFI: /dokˈto.ɾa/


Substantiv

doctora f., doctoras pl.

  1. (med.) doctoriță, doctoreasă

Sinonime

  • (med.) (abr.) Dra., médica

Cuvinte apropiate

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.